Concert susţinut de Jordi Savall şi Hespèrion XXI: Dimitrie Cantemir „Cartea muzicii” în dialog cu tradiţiile otomane, româneşti, armeneşti şi sefarde

Cu ocazia participării României ca Ţară Invitată de Onoare la Târgul Internaţional de carte LIBER 2011, Institutul Cultural Român de la Madrid organizează concertul extraordinar Dimitrie Cantemir. „Cartea Muzicii” în dialog cu tradiţiile otomane, româneşti, armeneşti şi sefarde, susţinut de Jordi Savall şi ansamblul Hespèrion XXI, care va include compoziţii de Dimitrie Cantemir (1673-1723), domnitor al Moldovei, figură celebră a istoriei şi culturii româneşti.

Evenimentul va avea loc la Auditorio de la CaixaForum Madrid, miercuri, 5 octombrie 2011, la ora 20.00. Acces pe bază de invitaţie.


DIMITRIE CANTEMIR
“La intersecţia a două continente, european şi asiatic, Istanbul pentru otomani, Constantinopol pentru bizantini este, deja, în epoca lui Dimitrie Cantemir (1673-1723) o adevărată piatră de hotar a istoriei; în ciuda amintirii şi prezenţei evidente a vechiului Bizanţ se tranformase în centrul real al lumii religioase şi culturale musulmane. Extraordinar amestec de popoare şi religii, nu conteneşte să atragă călători şi artişti europeni; Cantemir ajunge în oraş în 1693, la vârsta de 20 de ani, întâi ca prizonier şi ulterior ca reprezentant diplomatic al tatălui său, care domnea în Moldova. A devenit un faimos interpret de tambur, un fel de lăută cu gât lung, şi a fost, de asemenea, un compozitor foarte apreciat pentru lucrarea sa «Kitâb-ül ilm-il mûsikî» («Cartea Ştiinţei Muzicii»), pe care i-a dedicat-o sultanului Ahmed III (1703-1730).
Acesta este contextul istoric în care prinde formă proiectul nostru «Cartea Muzicii a lui Dimitrie Cantemir şi tradiţiile muzicale sefarde şi armeneşti». Ne propunem să prezentăm muzicile instrumentale «culte» la curtea otomană a secolului al XVII-lea provenite din opera lui Cantemir, în dialog şi alternanţă cu muzicile «tradiţionale» ale poporului, reprezentate aici de tradiţiile orale ale muzicienilor armeni şi ale comunităţilor sefarde găzduite, după expulzarea din Regatul Spaniei, în oraşe ale Imperiului Otoman precum Istanbul sau Esmirna…
«Cartea muzicii» a lui Dimitrie Cantemir, care ne-a servit ca sursă istorică pentru înregistrarea noastră, este un document excepţional în multe aspecte; mai presus de toate, ca sursă fundamentală a cunoaşterii teoriei, a stilului şi a formelor muzicale ale secolului al XVII-lea, dar şi ca una dintre dovezile cele mai interesante ale vieţii muzicale a uneia dintre ţările orientale cele mai importante. Această antologie de 355 de compoziţii (dintre care nouă aparţin lui însuşi Cantemir), scrise într-un sistem de notare muzicală inventată de autorul său, reprezintă cea mai importantă colecţie de muzică instrumentală otomană din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea care a ajuns până în zilele noastre...”
(www.jordisavall.es, de Jordi Savall, Edinburgh, august 2009)


JORDI SAVALL reprezintă un caz excepţional în panorama muzicală actuală. De peste treizeci de ani face cunoscut lumii minunăţii muzicale abandonate în obscuritatea indiferenţei; de peste treizeci de ani cercetează, citeşte şi interpretează cu viola de gamba sau ca dirijor.
De-a lungul carierei sale a înregistrat peste 170 de CD-uri, cel mai recent fiind “L’orchestre de Louis XV, Suites d’Orchestre”, publicat de Alia-Vox, propria sa marcă discografică.
A primit numeroase distincții, în țări precum Spania, Belgia, Austria, Germania etc., iar în 2008 a fost numit „Ambasador al Uniunii Europene pentru dialogul intercultural” şi împreună cu Montserrat Figueras au fost numiţi „Artişti pentru Pace” în cadrul programului „Ambasadorii Bunavoinţei” al UNESCO.
În 2009 a fost numit din nou „Ambasadorul anului 2009 pentru creativitate şi inovare” al Uniunii Europene, iar Consell Nacional de la Cultura i les Arts de Catalunya i-a înmânat „Premi Nacional de Música”.
Jordi Savall a fost ridicat la categoria „Commandeur des Arts et des Lettres” de către Ministerul Culturii din Franţa.
De curând a primit premiul Léonie Sonning Music.


HESPÈRION XXI. În antichitate, erau denumite „Hesperia” cele mai occidentale două peninsule ale Europei: cea italiană şi cea iberică (în greacă „Hesperio” înseamnă originar din una din aceste două insule). „Hesperio” era şi numele care era dat planetei Venus când apărea în occident noaptea.
Uniţi de o idee comună – studiul şi interpretarea muzicii antice în baza unor premise noi şi actuale – şi fascinaţi de imensa bogăţie a repertoriului muzical hispanic şi european de dinainte de 1899, Jordi Savall, Montserrat Figueras, Lorenzo Alpert şi Hopkinson Smith au fondat, în 1974, grupul Hespèrion XX (numit acum Hespèrion XXI) dedicat interpretării şi revalorizării unor aspecte esenţiale ale acestui repertoriu.



Concertul este inclus în cadrul evenimentelor organizate de Institutul Cultural Român de la Madrid sub titlul „2011. Anul literaturii române în Spania”. 

sursa: ICR Madrid

Întâlnire informală cu traducători de literatură română în spaniolă

Cu ocazia participării României ca Ţară invitată la Târgul Internaţional de Carte LIBER 2011 şi integrat în cadrul evenimentelor organizate sub sloganul „2011. Anul literaturii române în Spania“, Institutul Cultural Român de la Madrid organizează o întâlnire informală cu traducători de literatură română în spaniolă, care va avea loc la sediul ICR Madrid (C/ Marqués de Urquijo nº 47, 1º dcha).
Vor fi prezenţi: Mariano Martín Rodríguez, Marian Ochoa de Eribe Urdinguio, Joan Llinàs Suau, Dan Munteanu Colán, Ioana Zlotescu.   


Mariano Martín Rodríguez (Toledo, 1966) este doctor în Filologie la Universitatea Complutense din Madrid, cu teza Teatrul limbilor romanice în Madrid (1918-1936) şi licenţiat în Limbi şi Literaturi Romanice la aceeaşi universitate. A predat limba şi literatura spaniolă la Université des Sciences Humaines de Strasbourg (Franţa) (1994-1995). În prezent se numără printre traducătorii Comisiei Europene la Bruxelles (din 1995).
A publicat cărţi şi numeroase articole în publicaţii ştiinţifice în domeniul umanist, în Spania i şi în alte ţări. Ca şi contribuţie la dubla misiune de a studia unele aspecte ale literaturii române în perioada ei de apogeu, anume cea interbelică, şi de a pune în lumină originalitatea şi valoarea operei româneşti a lui Eugene Ionesco, a publicat în ediţie bilingvă (Destellos y teatro - Sclipiri şi teatru, titlul original al cărţii), graţie amabilei autorizări din partea doamnei Marie-France Ionesco şi republicarea, tot bilingvă, în seria de clasici ai criticii moderne a editurii Cuadernos de Langre, a biografiei parodice a lui Victor Hugo (Hugoliada, 1935-1936) scrisă de tânărul şi iconoclastul Eugen Ionescu. Visul său de a traduce ficţiune speculativă românească s-a împlinit atunci când Francisco Arellano (directorul editurii La biblioteca del laberinto) i-a propus să traducă Cuadratura cercului (1975-2001), de Gheorghe Săsărman, o culegere de povestiri descriptive despre nişte oraşe imaginare, a cărei valoare a fost recunoscută, de exemplu, de renumita scriitoare americană Ursula K. Le Guin, care urmează să publice traducerea proprie în limba engleză a mai multor povestiri din acest volum, utilizând mai ales versiunea lui spaniolă.

Marian Ochoa de Eribe Urdinguio (Bilbao, 1964) este licenţiată în Filologie Hispanică la Universitatea Deusto (1987) si Doctor în Literatură Comparată cu o teză dedicată studiului influenţei lui Walt Whitman în poezia spaniolă de după război (1992).
Între 1993 şi 1997, ocupă primul lectorat de limba spaniolă la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa printr-o bursă a Ministerului Afacerilor Externe. În prezent, menţine contactul profesional şi personal cu Departamentul de Limbi Romanice ale acestei universităţi, pe care îl vizitează cu regularitate pentru a preda cursuri monografice de literatură spaniolă. După revenirea în Spania, combină activitatea de profesoară de liceu cu predarea în programul „Absolvent şi solidaritate“ [„Graduado y Solidaridad“] al Universităţii Deusto, destinat formării universitare a adulţilor. Cursurile se concentrează în principal pe studiul literaturii centroeuropene din perioada austro-ungară. De-a lungul acestor ani a desfăşurat o intensă activitate de cercetare în jurul poeziei spaniole de după război, analizei discursului în literatura feminină a Epocii de Aur și operei literare a lui Mihail Sebastian.
Ca traducătoare de literatură română, a tradus Panait Istrati („Kyra Kyralina“ şi „Unchiul Anghel“, Pre-Textos, 2008), Mihail Sebastian („Femei“, Impedimenta, 2008), Mircea Eliade („Romanul unui adolescent miop“ şi „Gaudeamus“, Impedimenta, 2009) şi Mircea Cărtărescu („Ruletistul“, Impedimenta, 2011). În curând va vedea lumina tiparului „Lulu“, al acestui ultim autor, la editura Impedimenta.

Joan Llinàs Suau (Palma de Mallorca, 1973) este absolvent al Universităţii din Insulele Baleare, specialitatea Filologie Catalana, şi al Universităţi din Sheffield (Bachelor of Arts with honours in Hispanic Studies with Catalan Philology). Studii de doctorat şi de masterat (UNED) în domeniul predării limbilor străine.
A tradus „Degete mici“ („Dedos meñiques“, Acantilado) de Filip Florian în limba spaniolă, Josep Pla în limba română („Nocturn de primavară“, RAO, cu Anca Barbulescu), opera Ioanei Ieronim în limba catalană („Zmeie peste munte – Estels muntanya enllà“, Meronia, Bucureşti) şi o antologie de proză scurtă de autori din Insulele Baleare în limba română (Meronia, Bucureşti).
A tradus în română un ghid de conversaţie pentru învăţarea limbii catalane (Govern de les Illes Balears) şi un ghid de conversaţie pentru învăţarea limbii spaniole (Aramis, Bucureşti). De asemenea a desfăşurat activităţi de traducere în limbile spaniolă, catalană şi română pentru diferite edituri şi instituţii (Institut Cultural Român, UNITER, Universitat d’Alacant, Universitat de Barcelona etc.), activităţi de redactor (Consell Insular de Mallorca) şi a participat în al XIII-lea Seminar de Traducere Poetică (română-catalană, 2004) organizat de Institució de les Lletres Catalanes.
În 2011 a fost membru al comisiei a Institutului Cultural Român pentru acordare de burse traducătorilor şi pentru a acorda subvenţii din română în alte limbi.
Din anul 1998 este lector străin de limba catalană al Institutului Ramon Llull la Universitate din Bucureşti, unde a predat diferite cursuri de limba catalană şi spaniolă precum şi de teoria traducerii. A colaborat şi cu Universitatea din Piteşti şi cu Institutul Cervantes, unde este profesor de limba română pentru vorbitori de spaniolă.
A publicat diferite articole la congrese despre fonetică şi fonologie, sociolingvistică şi în domeniul predării limbilor străine; a predat cursuri de pregătire pentru limba spaniolă ca limbă străină adresate profesorilor români şi moldoveni.
A participat la organizarea unor acţiuni de promovare a culturii catalane în România şi pentru Institutul Ramon Llull.

Dan Munteanu Colán (1944, Şoşdea) este licenţiat în filologie romanicǎ al Universităţii din Bucureşti cu „Diplomǎ de Merit” (1967) şi doctor în filologie romanicǎ al Institutului de Lingvisticǎ din Bucureşti (1981).
În 1967, a publicat primul dicţionar român-spaniol din România, elaborat în colaborare cu Constantin Parii.
Între 1971 si 1990 a lucrat ca cercetător ştiinţific la Institutul de Lingvisticǎ al Academiei Române şi, în paralel, a ţinut cursuri de traducere literarǎ la Universitatea din Bucureşti (1975-1990) şi de limba spaniolǎ la Şcoala de Limbi Străine a Ministerului Afacerilor Externe al României (1985-1987).
În 1990, Ministerul Afacerilor Externe al Spaniei i-a oferit o bursǎ pentru hispanişti străini şi a lucrat cu Manuel Alvar la Madrid. În cursul universitar 1990-1991 a ţinut un curs de limbǎ şi culturǎ românǎ ca profesor invitat la Universitatea din Oviedo, iar în cursul universitar 1991-1992 a predat un curs de lingvisticǎ romanicǎ ca profesor invitat la Universitatea din Las Palmas de Gran Canaria.
În 1995, autorităţile spaniole i-au acordat cetăţenia spaniolǎ prin „act de naturalizare”, cu recomandări ale unor importante personalităţi ale vieţii culturale spaniole, iar din anul 2003 este profesor de filologie romanicǎ la Universitatea din Las Palmas de Gran Canaria.
A tradus peste cincizeci de opere fundamentale din literatura spaniolǎ şi hispanoamericanǎ şi, până în prezent, a publicat peste cincizeci de cărţi (lingvisticǎ, criticǎ literarǎ, gramatici, dicţionare şi manuale), peste douǎ sute de studii (capitole de carte şi articole) şi peste şaizeci de recenzii şi note bibliografice pe teme de lingvisticǎ (fonologie romanicǎ comparatǎ, lexic romanic comparat, originea limbilor romanice, contact lingvistic şi interferenţe, spaniola din America, spaniola din Canare, limbi creole, lingvisticǎ textualǎ, paremiologie); literare (Leopoldo Alas Clarín, José Ortega y Gasset, Antonio Buero Vallejo, Ernesto Sábato, Gabriel García Márquez, Jorge Luis Borges, Mario Vargas Llosa, Jorge Amado etc.) şi de artǎ plasticǎ. A ţinut conferinţe în numeroase universităţi spaniole şi din străinătate şi a prezentat comunicări şi referate la congrese naţionale şi internaţionale.
Domeniile sale de cercetare favorite sunt: lingvisticǎ romanicǎ, contact lingvistic, pidginuri şi limbi creole, lingvisticǎ textualǎ, spaniola din America, spaniola din Canare, lexicografie şi paremiologie.
Activitatea sa profesionalǎ a fost recunoscutǎ prin acordarea unor importante premii în Români şi Spania.

Ioana Zlotescu, cetăţean spaniol din 1976 prin “Carta de naturaleza” si Decret Regal. Studii de filologie hispanică convalidate de Universitatea Complutense din Madrid. În 1978 devine prin concurs Functionar de stat, Corpul Tehnic; la Ministerul Culturii din Spania e coordinatoare de expozitii si Targuri de Carte internationale; Director de Programe la Patrimonio Nacional, Palatul Regal, unde propune si organizeaza Serile de Poezie la Palat si Premiul de Poezie Reina Sofía; referate legate de lumea cartilor, pentru D.G. del Libro, Archivos y Bibliotecas.
Ca hispanista, a fost visiting profesor la Univ.din Pittsburgh, a tradus in romaneste Stupul de C. J.Cela şi Trei nuvele exemplare si un prolog de M.de Unamuno; ca membru al AIH, comunicari la congrese internationale; publica articole, recenzii, prefeţe; directoare a Operelor Complete de Ramón Gómez de la Serna, 20 de volume (Círculo de lectores/Galaxia Gutenberg).
2000–2006: Directoare a Institutului Cervantes din Bucureşti unde obiectivul principal a fost stabilirea unor contacte culturale de inalta tinuta Spania–Romania.
În 2007 a fost decorata cu Meritul Civil.
Revenita in Spania, în paralel cu obligatiile profesionale si cele legate de hispanism, continua legaturile cu Romania: referate de lectura pentru traduceri din romana, prezentare de carti editate in spaniola: Ion Vartic (Cioran naiv si sentimental) M. Sebastian, Max Blecher, N. Manea; articole in revistele Apostrof si Vatra. In aprilie 2011 – invitata la Cursul Intensiv Uniunea Europeana si vecinii din Est, Facultatea Babes Bolay din Cluj-Napoca.
În 2010, la sugestia profesorului Nicolae Manolescu coordoneaza si semneaza prologurile volumelor dedicate locurilor din Romania declarate de UNESCO drept Patrimoniu Universal (editura Artec, Segovia).
Traduceri in spaniola: în 2000, Once Elegías de Nichita Stanescu (Ed.del Oriente y del Mediterráneo); 2010, in colaborare cu J.L. Reina Palazon, Poemas y prosas de juventud de Paul Celan; Vasilíu hojas sueltas de Ion Vianu Actualmente lucreaza la traducerea cartii Portretul lui M. de Matei Calinescu. 

sursa: ICR Madrid