Bucureşti, 28 ian /Agerpres/ - Ministerul Afacerilor Externe a organizat vineri o masă rotundă în încheierea perioadei de dezbatere publică a proiectului de lege pentru votul prin corespondenţă, reprezentanţii autorităţilor publice cu atribuţii în procesul electoral, parlamentarii pentru diaspora, precum şi ai societăţii civile ridicând observaţii pro şi contra faţă de această iniţiativă.
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a arătat că în străinătate trăiesc şi lucrează trei milioane de cetăţeni români cu drept de vot, parte a corpului politic al ţării, iar dacă la alegerile prezidenţiale din 2009 au votat în plan intern 57% dintre electori, în afara graniţelor au votat numai 4,7% dintre aceştia. "Au venit atât de puţini pentru că nu s-au creat condiţiile elementare de participare la vot. În vreme ce în ţară orice alegător are secţia de vot la zece minute de mers pe jos, în străinătate un cetăţean român trebuie să parcurgă câteodată sute de kilometri pentru a ajunge la secţia de vot. Şi când ajunge acolo, peste ce dă? Dă peste cozi interminabile, în arşită sau în ploaie şi dă peste o secţie de vot subechipată, cu prea puţine cabine de vot, sau cu prea puţine ştampile", a afirmat Baconschi.
El a adăugat că, deşi opoziţia a criticat acest proiect ca pe "o manieră de a instituţionaliza frauda", totuşi, niciun partid nu are monopol asupra opţiunii de vot a românilor din diaspora, cel mai important fiind ca aceştia să aibă condiţii echitabile pentru a-şi exercita votul. De asemenea, şeful diplomaţiei a arătat că proiectul prezentat în urmă cu o lună de MAE este perfectibil, iar iniţiatorii vor ţine cont de toate observaţiile primite, îndeosebi de cele referitoare la elementele de securizare a votului exprimat prin plic.
Ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, a subliniat necesitatea acestei legi, a unui sistem de vot care să permită tuturor cetăţenilor români din străinătate să poată vota, dar şi care să nu lase nimănui loc să fraudeze votul.
Şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP), secretarul de stat Eugen Tomac, a salutat şi el iniţiativa, adăugând că, prin adoptarea acesteia, s-ar consolida relaţia dintre statul român şi comunităţile de români din străinătate, în condiţiile în care acestea nu mai sunt "un pericol pentru stat" ca în urmă cu 20-25 de ani.
Totodată, deputatul PDL Raluca Turcan, preşedintele Comisiei de cultură, arte şi mijloace de informare a Camerei şi iniţiatoare a unui proiect de lege pe aceeaşi temă, a subliniat că iniţiativa MAE, MAI şi AEP garantează mai multe drepturi şi principii constituţionale între care exprimarea votului, secretul, gratuitatea şi caracterul opţional al acestuia, corectitudinea rezultatului alegerilor. "În principiu, susţin necesitatea acestui proiect şi mi-aş dori să văd într-un proiect legat de România, de românii noştri din străinătate, solidaritate politică, să văd orgoliile politice lăsate deoparte şi atragerea cetăţenilor români şi interesele cetăţenilor români să fie puse pe primul plan", a spus Raluca Turcan.
Deputatul PDL William Brânză, liderul organizaţiei pentru diaspora a partidului, a arătat că această lege este "corectă şi democratică" şi răspunde cel mai bine realităţilor din teren pentru fiecare ţară în care se află comunităţi mari de români. El a menţionat că, dacă în Spania şi Italia se pot deschide şi zeci de secţii de vot pentru românii de acolo, în Austria şi Germania, unde se află o comunitate de aproximativ 650.000-700.000 de cetăţeni români, legislaţia subliniază că votul cetăţenilor străini este permis doar în misiunile diplomatice. "Cum pot vota cetăţenii români acolo? O soluţie trebuia găsită şi este clar că aceasta este votul prin corespondenţă", a spus Brânză.
Deputatul UDMR pentru diaspora, Iosif Koto, consideră că varianta cea mai puţin costisitoare ar fi cea a votului electronic, votul prin corespondenţă presupunând costuri mai ridicate şi ridicând mai multe semne de întrebare referitoare la securizarea votului.
La rândul său, şeful PSD diaspora, deputatul Cristian Rizea, a subliniat că social-democraţii sprijină orice iniţiativă legislativă care să le permită românilor din străinătate să îşi exprime votul, însă nu pot fi de acord cu proiectul MAE deoarece aceasta nu reprezintă soluţia cea mai bună şi "instituţionalizează frauda". El a arătat că românilor trebuie să li se dea posibilitatea votului electronic, recomandat inclusiv de Comisia Europeană care a iniţiat proiectul Cybervote, modalitate care ar atrage mult mai mulţi tineri la vot şi ar fi mult mai realistă în privinţa securităţii, votul dublu putând fi depistat în timp real.
Deputatul PSD Valeriu Zgonea a declarat că, potrivit calculelor sale, costul pentru secţiile de vot în străinătate este mai mic decât costul votului prin corespondenţă, el arătând că, în ultimii ani, experienţa din ţări cu democraţii mai vechi decât România, cum ar fi Marea Britanie, SUA sau Germania, a demonstrat că votul prin corespondenţă încurajează fraudele, înregistrându-se mai multe scandaluri răsunătoare la ultimele scrutinuri. Totodată, Valeriu Zgonea a arătat că este "curios" faptul că PDL şi Guvernul se preocupă de instituirea votului prin corespondenţă, în condiţiile în care nu s-au rezolvat în ţară priorităţi cum ar fi conectarea la internet a tuturor secţiilor de votare sau constituirea unei baze de date cu toţi alegătorii. "Mi se pare extrem de curios că (...) nu o comisie parlamentară iniţiază o reformă politică, ci un partid şi un minister care ar trebui să fie părţi în acest proces electoral ca supraveghetori", a spus Zgonea. El a menţionat că MAI ar fi trebuit să aibă iniţiativa de a încheia acorduri cu ministerele partenere din ţări ca Italia şi Spania, cu rezultate directe cum ar fi penalizarea mitei electorale, deoarece un cetăţean român nu poate fi tras la răspundere dacă recurge la această practică în afara teritoriului României. De asemenea, el a cerut Autorităţii Electorale Permanente să se preocupe de încheierea unor acorduri cu instituţiile similare din aceste ţări care să permită folosirea mai multor secţii de votare la scrutinurile româneşti.
Reprezentantul Asociaţiei Pro Democraţia, Constantin Mârza, a subliniat, la fel ca şi alţi membri ai unor ONG-uri, că ar trebui analizată şi varianta votului electronic. El a semnalat şi faptul că proiectul MAE prevede trimiterea votului prin plic cu o săptămână înainte de ziua stabilită pentru alegeri, "privându-i astfel pe alegătorii din străinătate de ultimele zile ale campaniei electorale, care întotdeauna s-au dovedit hotărâtoare".
Proiectul de lege promovat de MAE prevede întocmirea de liste cu alegătorii români care au domiciliu sau reşedinţa în străinătate, putând exercita dreptul de a vota numai cei care se înscriu cu toate datele personale pe aceste liste. Votul se va realiza şi pe baza unei declaraţii pe proprie răspundere a alegătorului că opţiunea sa electorală nu a fost influenţată, iar secretul votului nu a fost afectat. Toate documentele necesare votului prin corespondenţă vor fi realizate de Compania Naţională Imprimeria Naţională. Fiecare alegător va primi buletinul de vot, atestatul pentru exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot, un autocolant cu menţiunea "votat", care va fi aplicată pe buletinul de vot, un plic interior în care va fi introdus buletinul de vot, un autocolant care va fi aplicat pe plicul alb după ce a fost introdus buletinul de vot, un plic exterior pentru returnarea corespondenţei la misiunea diplomatică, dar şi un plic exterior pentru transmiterea corespondenţei la alegătorul înscris în registrul alegătorilor. Documentele se trimit alegătorului cu 15 zile înainte de ziua scrutinului, cu costuri suportate de către misiunea diplomatică, apoi alegătorul ar trebui să trimită materialele la misiune pe propria cheltuială.
sursa: Site-ul Ambasadei Romaniei in Regatul Spaniei
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a arătat că în străinătate trăiesc şi lucrează trei milioane de cetăţeni români cu drept de vot, parte a corpului politic al ţării, iar dacă la alegerile prezidenţiale din 2009 au votat în plan intern 57% dintre electori, în afara graniţelor au votat numai 4,7% dintre aceştia. "Au venit atât de puţini pentru că nu s-au creat condiţiile elementare de participare la vot. În vreme ce în ţară orice alegător are secţia de vot la zece minute de mers pe jos, în străinătate un cetăţean român trebuie să parcurgă câteodată sute de kilometri pentru a ajunge la secţia de vot. Şi când ajunge acolo, peste ce dă? Dă peste cozi interminabile, în arşită sau în ploaie şi dă peste o secţie de vot subechipată, cu prea puţine cabine de vot, sau cu prea puţine ştampile", a afirmat Baconschi.
El a adăugat că, deşi opoziţia a criticat acest proiect ca pe "o manieră de a instituţionaliza frauda", totuşi, niciun partid nu are monopol asupra opţiunii de vot a românilor din diaspora, cel mai important fiind ca aceştia să aibă condiţii echitabile pentru a-şi exercita votul. De asemenea, şeful diplomaţiei a arătat că proiectul prezentat în urmă cu o lună de MAE este perfectibil, iar iniţiatorii vor ţine cont de toate observaţiile primite, îndeosebi de cele referitoare la elementele de securizare a votului exprimat prin plic.
Ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, a subliniat necesitatea acestei legi, a unui sistem de vot care să permită tuturor cetăţenilor români din străinătate să poată vota, dar şi care să nu lase nimănui loc să fraudeze votul.
Şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP), secretarul de stat Eugen Tomac, a salutat şi el iniţiativa, adăugând că, prin adoptarea acesteia, s-ar consolida relaţia dintre statul român şi comunităţile de români din străinătate, în condiţiile în care acestea nu mai sunt "un pericol pentru stat" ca în urmă cu 20-25 de ani.
Totodată, deputatul PDL Raluca Turcan, preşedintele Comisiei de cultură, arte şi mijloace de informare a Camerei şi iniţiatoare a unui proiect de lege pe aceeaşi temă, a subliniat că iniţiativa MAE, MAI şi AEP garantează mai multe drepturi şi principii constituţionale între care exprimarea votului, secretul, gratuitatea şi caracterul opţional al acestuia, corectitudinea rezultatului alegerilor. "În principiu, susţin necesitatea acestui proiect şi mi-aş dori să văd într-un proiect legat de România, de românii noştri din străinătate, solidaritate politică, să văd orgoliile politice lăsate deoparte şi atragerea cetăţenilor români şi interesele cetăţenilor români să fie puse pe primul plan", a spus Raluca Turcan.
Deputatul PDL William Brânză, liderul organizaţiei pentru diaspora a partidului, a arătat că această lege este "corectă şi democratică" şi răspunde cel mai bine realităţilor din teren pentru fiecare ţară în care se află comunităţi mari de români. El a menţionat că, dacă în Spania şi Italia se pot deschide şi zeci de secţii de vot pentru românii de acolo, în Austria şi Germania, unde se află o comunitate de aproximativ 650.000-700.000 de cetăţeni români, legislaţia subliniază că votul cetăţenilor străini este permis doar în misiunile diplomatice. "Cum pot vota cetăţenii români acolo? O soluţie trebuia găsită şi este clar că aceasta este votul prin corespondenţă", a spus Brânză.
Deputatul UDMR pentru diaspora, Iosif Koto, consideră că varianta cea mai puţin costisitoare ar fi cea a votului electronic, votul prin corespondenţă presupunând costuri mai ridicate şi ridicând mai multe semne de întrebare referitoare la securizarea votului.
La rândul său, şeful PSD diaspora, deputatul Cristian Rizea, a subliniat că social-democraţii sprijină orice iniţiativă legislativă care să le permită românilor din străinătate să îşi exprime votul, însă nu pot fi de acord cu proiectul MAE deoarece aceasta nu reprezintă soluţia cea mai bună şi "instituţionalizează frauda". El a arătat că românilor trebuie să li se dea posibilitatea votului electronic, recomandat inclusiv de Comisia Europeană care a iniţiat proiectul Cybervote, modalitate care ar atrage mult mai mulţi tineri la vot şi ar fi mult mai realistă în privinţa securităţii, votul dublu putând fi depistat în timp real.
Deputatul PSD Valeriu Zgonea a declarat că, potrivit calculelor sale, costul pentru secţiile de vot în străinătate este mai mic decât costul votului prin corespondenţă, el arătând că, în ultimii ani, experienţa din ţări cu democraţii mai vechi decât România, cum ar fi Marea Britanie, SUA sau Germania, a demonstrat că votul prin corespondenţă încurajează fraudele, înregistrându-se mai multe scandaluri răsunătoare la ultimele scrutinuri. Totodată, Valeriu Zgonea a arătat că este "curios" faptul că PDL şi Guvernul se preocupă de instituirea votului prin corespondenţă, în condiţiile în care nu s-au rezolvat în ţară priorităţi cum ar fi conectarea la internet a tuturor secţiilor de votare sau constituirea unei baze de date cu toţi alegătorii. "Mi se pare extrem de curios că (...) nu o comisie parlamentară iniţiază o reformă politică, ci un partid şi un minister care ar trebui să fie părţi în acest proces electoral ca supraveghetori", a spus Zgonea. El a menţionat că MAI ar fi trebuit să aibă iniţiativa de a încheia acorduri cu ministerele partenere din ţări ca Italia şi Spania, cu rezultate directe cum ar fi penalizarea mitei electorale, deoarece un cetăţean român nu poate fi tras la răspundere dacă recurge la această practică în afara teritoriului României. De asemenea, el a cerut Autorităţii Electorale Permanente să se preocupe de încheierea unor acorduri cu instituţiile similare din aceste ţări care să permită folosirea mai multor secţii de votare la scrutinurile româneşti.
Reprezentantul Asociaţiei Pro Democraţia, Constantin Mârza, a subliniat, la fel ca şi alţi membri ai unor ONG-uri, că ar trebui analizată şi varianta votului electronic. El a semnalat şi faptul că proiectul MAE prevede trimiterea votului prin plic cu o săptămână înainte de ziua stabilită pentru alegeri, "privându-i astfel pe alegătorii din străinătate de ultimele zile ale campaniei electorale, care întotdeauna s-au dovedit hotărâtoare".
Proiectul de lege promovat de MAE prevede întocmirea de liste cu alegătorii români care au domiciliu sau reşedinţa în străinătate, putând exercita dreptul de a vota numai cei care se înscriu cu toate datele personale pe aceste liste. Votul se va realiza şi pe baza unei declaraţii pe proprie răspundere a alegătorului că opţiunea sa electorală nu a fost influenţată, iar secretul votului nu a fost afectat. Toate documentele necesare votului prin corespondenţă vor fi realizate de Compania Naţională Imprimeria Naţională. Fiecare alegător va primi buletinul de vot, atestatul pentru exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot, un autocolant cu menţiunea "votat", care va fi aplicată pe buletinul de vot, un plic interior în care va fi introdus buletinul de vot, un autocolant care va fi aplicat pe plicul alb după ce a fost introdus buletinul de vot, un plic exterior pentru returnarea corespondenţei la misiunea diplomatică, dar şi un plic exterior pentru transmiterea corespondenţei la alegătorul înscris în registrul alegătorilor. Documentele se trimit alegătorului cu 15 zile înainte de ziua scrutinului, cu costuri suportate de către misiunea diplomatică, apoi alegătorul ar trebui să trimită materialele la misiune pe propria cheltuială.
sursa: Site-ul Ambasadei Romaniei in Regatul Spaniei
No hay comentarios:
Publicar un comentario