Inainte de intrarea în vigoare a Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, numărul beneficiarilor de pensii care aveau domiciliul în străinătate era mai redus. Cauzele care au determinat această situaţie erau reprezentate de barierele legislative care conţineau dispoziţii discriminatorii bazate pe criteriul teritorialităţii şi/sau al cetăţeniei.
Reglementat de Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, dreptul la pensie se acorda doar cetăţenilor români care aveau domiciliul pe teritoriul României. Plata pensiei se suspenda pe perioada în care pensionarul avea domiciliul stabilit pe teritoriul altei ţări.
Pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate dreptul la pensie a fost reglementat în 1997, prin intrarea în vigoare a Legii nr.86 pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/1977. Normele de aplicare a acestei legi au introdus precizări cu privire la procura specială care se utilizează ca un element sine qua non în procedura de întocmire/depunere a dosarului de pensie, deschiderea contului curent personal şi încasarea pensiilor în situaţia beneficiarilor cu domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România nu a încheiat un instrument juridic bilateral în acest domeniu.
Noul cadru legislativ instituit de Legea nr. 19/2000 reprezintă o reglementare modernă care încorporează, încă din perioada de pregătire a aderării României la U.E., spiritul reglementărilor europene ce guvernează acest domeniu, înlăturând barierele privind cetăţenia şi/sau domiciliul.
Conform legii, asiguraţii pot fi cetăţeni români, cetăţeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul sau reşedinţa în România (art.4), iar stagiul de cotizare este constituit din perioada în care persoanele au plătit contribuţii de asigurări sociale în sistemul public din România, precum şi în alte ţări, în condiţiile stabilite prin acordurile sau convenţiile la care România este parte (art.8).
În plus, prevederile actului normativ au creat premisele în vederea aplicării principiilor de coordonare a sistemelor de securitate socială şi anume :
Formalităţile pe care cetăţenii cu domiciliul în străinătate trebuie să le îndeplinească în vederea stabilirii drepturilor de pensie în România
În cazul cetăţenilor stabiliţi în străinătate, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare pentru a beneficia de pensie din partea statului român, operaţiunile legate de stabilirea şi încasarea drepturilor pensie pot fi îndeplinite:
În cazul în care se optează pentru varianta încasării drepturilor de pensie prin intermediul unui mandatar, cetăţenii români, precum şi persoanele de origine română care au cetăţenie străină sau statutul de apatrid pot solicita emiterea procurii speciale în următoarele condiţii:
Titularul sau mandatarul, după caz, deschide un cont curent personal la filiala S.C. BANC POST S.A. de domiciliu, singura instituţie bancară cu care CNPAS are încheiată convenţie în acest sens.
Titularul dreptului de pensie sau mandatarul desemnat depune la casa teritorială de pensii (de la ultimul domiciliu al titularului sau de la domiciliul mandatarului), o cerere însoţită de documentele necesare stabilirii pensiei (dosarul administrativ de pensionare).
Dosarul administrativ de pensionare trebuie să conţină următoarele documente:
În cazul în care titularul domiciliat în străinătate şi-a stabilit o reşedinţă în România, casa teritorială de pensii competentă este cea din raza sa de reşedinţă.
Această soluţie este valabilă numai în cazul în care titularul nu şi-a desemnat un mandatar pentru stabilirea şi încasarea drepturilor de pensie.
În condiţiile în care titularul dreptului de pensie domiciliat în străinătate şi-a desemnat un mandatar, casa teritorială de pensii competentă este cea din raza de domiciliu a mandatarului.
În cazul în care drepturile au fost stabilite/suspendate de către o altă casă teritorială de pensii, dosarul urmează a fi preluat prin transfer, la cererea casei de pensii din raza de domiciliu a mandatarului.
Procedura menţionată se aplică şi în cazul reluării în plată a drepturilor de pensie, anterior stabilite şi suspendate de la plată.
Pensia, stabilită prin decizia emisă de Casa teritorială de pensii, urmează a fi virată în contul curent personal şi poate fi ridicată pe baza actului de identitate de către titular sau pe baza procurii speciale de către mandatar.
RELEVANŢA DISPOZIŢIILOR CONVENŢIEI DE LA HAGA PENTRU DOMENIUL PENSIILOR
Incepand cu 16 martie 2001, Romania a aderat la Conventia de la Haga din 5 Octombrie 1961, Conventie privind suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine. Inainte de aderarea la aceasta conventie, pentru recunoasterea in strainatate a actelor romanesti, era nevoie de o procedura complicata, legalizarea actelor facandu-se doar prin consulatele tarilor pentru care se dorea recunoasterea, cu viza in prealabil din partea Ministerelor Afacerilor Externe si Justitiei. Apostilarea a simplificat foarte mult aceasta procedura si consta in aplicarea unei stampile (apostila de la Haga) pe documente pentru a le autentifica / legaliza international.
Pana la 1 Noiembrie 2004, in Romania au existat doar 2 autoritati care au avut drept sa aplice apostila: Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Justitiei. In Romania s-a incetatenit termenul de apostilare pentru documentele vizate de catre MAE si termenul de supralegalizare pentru viza Apostille aplicata de catre Ministerul Justitiei.
SUPRALEGALIZAREA
Incepand cu data de 1 Noiembrie 2004, procedura de apostilare/supralegalizare a documentelor romanesti a trecut in competenta Prefecturilor si Curtilor de Apel, care sunt singurele autoritati romanesti care au in momentul de fata drept de apostila. Apostila este in fapt o stampila de forma patrata (cu latura de 9 cm), identica in toate statele membre ale Conventiei de la Haga si care se aplica direct pe actul de legalizat, fie pe o prelungire a acestuia.
Apostila de la Haga (indiferent de tara in care se aplica, toate aceste stampile au urmatoarea denumire: Apostille - Convention de la Haye du 5 Octobre 1961)
Pentru recunoasterea internationala, documentele de stare civila, respectiv certificatele de nastere si casatorie, dupa ce li se aplica apostila de catre Institutia Prefectului, se traduc in limba tarii de destinatie de catre un traducator autorizat, inclusiv apostila, dupa care se legalizeaza de catre un notar public, iar in final traducerea legalizata se supralegalizeaza cu apostila de catre Curtea de Apel competenta.
În ceea ce priveşte pensiile
În cazul în care se optează pentru varianta încasării drepturilor de pensie prin intermediul unui mandatar, cetăţenii români, precum şi persoanele de origine română care au cetăţenie străină sau statutul de apatrid pot solicita emiterea procurii speciale în următoarele condiţii:
Procura specială trebuie să conţină următoarele elemente:
TARI SEMNATARE ALE CONVENTIEI DE LA HAGA
Pentru statele membre Haga, incepand cu data de 1 Noiembrie 2004, apostilarea / supralegalizarea documentelor se va face de catre birourile specializate ale Prefecturilor, respectiv Curtilor de apel din judetul respectiv, iar aceste documente vor fi recunoscute in oricare din aceste state fara a mai fi necesare alte proceduri suplimentare.
Potrivit Convenţiei, actele oficiale (inclusiv procurile speciale pentru pensii) care au fost pentru statele care nu au aderat la Conventia de la Haga procedura de supralegalizare va fi facuta prin vizare de catre Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei, Ministerul Justitiei si acolo unde este posibil, si de catre Consulatul tarii respective din Bucuresti.
Cu unele dintre aceste state Romania a incheiat intelegeri bilaterale ceea ce face ca, in relatiile cu aceste tari, cetatenii sa fie scutiti de cerinta supralegalizarii actelor.
Pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate dreptul la pensie a fost reglementat în 1997, prin intrarea în vigoare a Legii nr.86 pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/1977. Normele de aplicare a acestei legi au introdus precizări cu privire la procura specială care se utilizează ca un element sine qua non în procedura de întocmire/depunere a dosarului de pensie, deschiderea contului curent personal şi încasarea pensiilor în situaţia beneficiarilor cu domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România nu a încheiat un instrument juridic bilateral în acest domeniu.
Noul cadru legislativ instituit de Legea nr. 19/2000 reprezintă o reglementare modernă care încorporează, încă din perioada de pregătire a aderării României la U.E., spiritul reglementărilor europene ce guvernează acest domeniu, înlăturând barierele privind cetăţenia şi/sau domiciliul.
Conform legii, asiguraţii pot fi cetăţeni români, cetăţeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul sau reşedinţa în România (art.4), iar stagiul de cotizare este constituit din perioada în care persoanele au plătit contribuţii de asigurări sociale în sistemul public din România, precum şi în alte ţări, în condiţiile stabilite prin acordurile sau convenţiile la care România este parte (art.8).
În plus, prevederile actului normativ au creat premisele în vederea aplicării principiilor de coordonare a sistemelor de securitate socială şi anume :
- exportul prestaţiilor (art.8);
- recunoaşterea şi totalizarea perioadelor de asigurare;
- instituirea unei cooperări între autorităţile şi instituţiile naţionale responsabile cu acordarea prestaţiilor (art.144).
Formalităţile pe care cetăţenii cu domiciliul în străinătate trebuie să le îndeplinească în vederea stabilirii drepturilor de pensie în România
În cazul cetăţenilor stabiliţi în străinătate, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare pentru a beneficia de pensie din partea statului român, operaţiunile legate de stabilirea şi încasarea drepturilor pensie pot fi îndeplinite:
- fie în mod direct de către titularul drepturilor de pensie, prin depunerea dosarului de pensionare şi deschiderea unui cont curent personal la S.C. BANC POST S.A.
- fie prin intermediul unui mandatar cu domiciliul în România, desemnat prin procura specială, care să îndeplinească operaţiunile menţionate la punctul 1.
În cazul în care se optează pentru varianta încasării drepturilor de pensie prin intermediul unui mandatar, cetăţenii români, precum şi persoanele de origine română care au cetăţenie străină sau statutul de apatrid pot solicita emiterea procurii speciale în următoarele condiţii:
- procura specială poate fi eliberată pe teritoriul statului de domiciliu, după cum urmează:
- în cazul statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga , procura este valabilă numai dacă este însoţită de apostila eliberată de către autoritatea competentă potrivit legislaţiei naţionale a statului de la care emană documentul;
- în cazul statelor cu care România are încheiate tratate sau convenţii de asistenţă juridică bilaterală în acest domeniu, procura este valabilă fără nici o altă formalitate;
- procura specială poate fi eliberată pe teritoriul statului de domiciliu şi de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, în acest caz emiterea procurii fiind scutită de taxa consulară.
- procura specială poate fi emisă şi de către notarii publici de pe teritoriul României.
- numele, prenumele, cetăţenia, data şi locul naşterii, domiciliul şi actul de identitate ale titularului dreptului la pensie (valabil la data eliberării procurii);
- numele, prenumele, datele de identificare (actul de identitate, domiciliul, data şi locul naşterii) ale mandatarului;
- obiectul mandatului (ridicarea carnetului de muncă, întocmirea dosarului de pensie, deschiderea contului curent personal, încasarea pensiei pentru plăţi curente şi restante, semnarea extrasului de cont);
- precizarea că mandatarul are obligaţiile ce revin titularului, inclusiv pe cea de a anunţa în termen casei teritoriale de pensii orice schimbare intervenită în situaţia titularului de natură să modifice sau să înceteze dreptul la pensie.
Titularul sau mandatarul, după caz, deschide un cont curent personal la filiala S.C. BANC POST S.A. de domiciliu, singura instituţie bancară cu care CNPAS are încheiată convenţie în acest sens.
Titularul dreptului de pensie sau mandatarul desemnat depune la casa teritorială de pensii (de la ultimul domiciliu al titularului sau de la domiciliul mandatarului), o cerere însoţită de documentele necesare stabilirii pensiei (dosarul administrativ de pensionare).
Dosarul administrativ de pensionare trebuie să conţină următoarele documente:
- cerere pentru înscriere la pensie ;
- carnetul de muncă (original şi copie);
- alte acte prevăzute de lege pentru vechimea în muncă;
- livret militar (original şi copie);
- diplomă de studii superioare (original şi copie) sau adeverinţă din care să rezulte durata normală şi perioada studiilor, precum şi -certificarea absolvirii acestora;
- adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau contractul de muncă;
- adeverinţă privind condiţiile de muncă speciale şi/sau deosebite;
- adeverinţă din care să rezulte data încetării calităţii de asigurat;
- procură specială pentru mandatar;
- confirmare de la S.C .BANC POST S.A. privind deschiderea contului curent personal la filiala de la domiciliul mandatarului etc.
În cazul în care titularul domiciliat în străinătate şi-a stabilit o reşedinţă în România, casa teritorială de pensii competentă este cea din raza sa de reşedinţă.
Această soluţie este valabilă numai în cazul în care titularul nu şi-a desemnat un mandatar pentru stabilirea şi încasarea drepturilor de pensie.
În condiţiile în care titularul dreptului de pensie domiciliat în străinătate şi-a desemnat un mandatar, casa teritorială de pensii competentă este cea din raza de domiciliu a mandatarului.
În cazul în care drepturile au fost stabilite/suspendate de către o altă casă teritorială de pensii, dosarul urmează a fi preluat prin transfer, la cererea casei de pensii din raza de domiciliu a mandatarului.
Procedura menţionată se aplică şi în cazul reluării în plată a drepturilor de pensie, anterior stabilite şi suspendate de la plată.
Pensia, stabilită prin decizia emisă de Casa teritorială de pensii, urmează a fi virată în contul curent personal şi poate fi ridicată pe baza actului de identitate de către titular sau pe baza procurii speciale de către mandatar.
RELEVANŢA DISPOZIŢIILOR CONVENŢIEI DE LA HAGA PENTRU DOMENIUL PENSIILOR
Incepand cu 16 martie 2001, Romania a aderat la Conventia de la Haga din 5 Octombrie 1961, Conventie privind suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine. Inainte de aderarea la aceasta conventie, pentru recunoasterea in strainatate a actelor romanesti, era nevoie de o procedura complicata, legalizarea actelor facandu-se doar prin consulatele tarilor pentru care se dorea recunoasterea, cu viza in prealabil din partea Ministerelor Afacerilor Externe si Justitiei. Apostilarea a simplificat foarte mult aceasta procedura si consta in aplicarea unei stampile (apostila de la Haga) pe documente pentru a le autentifica / legaliza international.
Pana la 1 Noiembrie 2004, in Romania au existat doar 2 autoritati care au avut drept sa aplice apostila: Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Justitiei. In Romania s-a incetatenit termenul de apostilare pentru documentele vizate de catre MAE si termenul de supralegalizare pentru viza Apostille aplicata de catre Ministerul Justitiei.
SUPRALEGALIZAREA
- Supralegalizarea consta in fapt tot in aplicarea unei apostile, de data aceasta de catre Curtea de apel competenta. Dupa cum sugereaza si numele, supralegalizarea reprezinta o legalizare a unei legalizari sau mai bine spus procedura prin care se legalizeaza de catre Curtea de Apel un document legalizat de catre un notar public.
- traducerile legalizate ale actelor apostilate de catre MAE;
- sentinte de divort, hotarari judecatoresti, declaratii notariale, precum si traducerile legalizate ale acestor acte;
- duplicate /fotocopii ale actelor romanesti, legalizate in prealabil de un notar public.
Incepand cu data de 1 Noiembrie 2004, procedura de apostilare/supralegalizare a documentelor romanesti a trecut in competenta Prefecturilor si Curtilor de Apel, care sunt singurele autoritati romanesti care au in momentul de fata drept de apostila. Apostila este in fapt o stampila de forma patrata (cu latura de 9 cm), identica in toate statele membre ale Conventiei de la Haga si care se aplica direct pe actul de legalizat, fie pe o prelungire a acestuia.
Apostila de la Haga (indiferent de tara in care se aplica, toate aceste stampile au urmatoarea denumire: Apostille - Convention de la Haye du 5 Octobre 1961)
Pentru recunoasterea internationala, documentele de stare civila, respectiv certificatele de nastere si casatorie, dupa ce li se aplica apostila de catre Institutia Prefectului, se traduc in limba tarii de destinatie de catre un traducator autorizat, inclusiv apostila, dupa care se legalizeaza de catre un notar public, iar in final traducerea legalizata se supralegalizeaza cu apostila de catre Curtea de Apel competenta.
În ceea ce priveşte pensiile
În cazul în care se optează pentru varianta încasării drepturilor de pensie prin intermediul unui mandatar, cetăţenii români, precum şi persoanele de origine română care au cetăţenie străină sau statutul de apatrid pot solicita emiterea procurii speciale în următoarele condiţii:
- procura specială poate fi eliberată pe teritoriul statului de domiciliu, după cum urmează:
- în cazul statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga , procura este valabilă numai dacă este însoţită de apostila eliberată de către autoritatea competentă potrivit legislaţiei naţionale a statului de la care emană documentul;
- în cazul statelor cu care România are încheiate tratate sau convenţii de asistenţă juridică bilaterală în acest domeniu, procura este valabilă fără nici o altă formalitate;
- procura specială poate fi eliberată pe teritoriul statului de domiciliu şi de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, în acest caz emiterea procurii fiind scutită de taxa consulară.
- procura specială poate fi emisă şi de către notarii publici de pe teritoriul României.
Procura specială trebuie să conţină următoarele elemente:
- numele, prenumele, cetăţenia, data şi locul naşterii, domiciliul şi actul de identitate ale titularului dreptului la pensie (valabil la data eliberării procurii);
- numele, prenumele, datele de identificare (actul de identitate, domiciliul, data şi locul naşterii) ale mandatarului;
- obiectul mandatului (ridicarea carnetului de muncă, întocmirea dosarului de pensie, deschiderea contului curent personal, încasarea pensiei pentru plăţi curente şi restante, semnarea extrasului de cont);
- precizarea că mandatarul are obligaţiile ce revin titularului, inclusiv pe cea de a anunţa în termen casei teritoriale de pensii orice schimbare intervenită în situaţia titularului de natură să modifice sau să înceteze dreptul la pensie.
TARI SEMNATARE ALE CONVENTIEI DE LA HAGA
Pentru statele membre Haga, incepand cu data de 1 Noiembrie 2004, apostilarea / supralegalizarea documentelor se va face de catre birourile specializate ale Prefecturilor, respectiv Curtilor de apel din judetul respectiv, iar aceste documente vor fi recunoscute in oricare din aceste state fara a mai fi necesare alte proceduri suplimentare.
Potrivit Convenţiei, actele oficiale (inclusiv procurile speciale pentru pensii) care au fost pentru statele care nu au aderat la Conventia de la Haga procedura de supralegalizare va fi facuta prin vizare de catre Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei, Ministerul Justitiei si acolo unde este posibil, si de catre Consulatul tarii respective din Bucuresti.
Cu unele dintre aceste state Romania a incheiat intelegeri bilaterale ceea ce face ca, in relatiile cu aceste tari, cetatenii sa fie scutiti de cerinta supralegalizarii actelor.
No hay comentarios:
Publicar un comentario